Luna ianuarie este luna noilor începuturi, a planurilor și a strategiilor. Dar ultimii ani ne-au arătat mai mult ca niciodată că în planurile noastre inițiale poate oricând să intervină neprevăzutul: pandemia, declanșarea unui conflict, crizele financiare. Astfel, la început de an, vă propunem să vorbim despre cum putem să ne antrenam cât mai bine acea abilitate, individuală sau organizațională, care să ne ajute să ne adaptăm rapid la situațiile nefavorabile și să facem față cu succes schimbărilor. Vă invităm să vorbim despre reziliență.

Auzim din ce în ce mai des: “Ce te-a ajutat să mergi mai departe? Faptul ca sunt rezilient.” “Pentru a va adapta ușor e bine să manifestați reziliență.” Deși este un termen încă certat cu DEX-ul, este folosit deja pe scară largă în România, îl regăsim în aproape orice componentă a vieții: reziliență economică, organizațională, psihologică sau chiar și în programe de țară precum Planul Național de Redreseare și Reziliență. Este un termen pe care l-am adoptat în ultimii ani din englezescul resilence – descrisă ca fiind acea capacitate de a-ți reveni rapid din situații dificile. Se consideră că o organizație de succes trebuie să poată rezista la șocuri, să rămână la fel de puternică în urma acestor șocuri, să se adapteze schimbării și chiar mai mult, să profite de oportunitățile pe care le aduce orice schimbare.

Dar cum arată și prin ce se diferențiază o organizație rezilientă?

În cursul de Reziliență  Organizațională, pe care îl pregătim în proiectul ,,Acceleratorul de Sustenabilitate pentru ONG-uri”, Carmen Marcu și Oana Mădălina Marin, facilitatorii cursului, ne propun o mai bună întelegere a termenului de reziliență organizațională prin comparație cu rezistența (legată de organizații).

Rezistența (legată de organizații): rezistă în timp, ONG-ul nu se desființează, oamenii pot lucra sub stres, mediu volatil de resurse umane în mod deosebit la nivelul coordonatorilor de proiecte, activități, nu neapărat la nivelul conducerii, neadaptare la nevoile reale ale beneficiarilor sau ale comunităților deservite, lipsa unui scop comun. 
Reziliență organizațională: rezistă în timp, se reconstruiește la anumite perioade de timp, oamenii sunt importanți și există o cultură organizațională care crește un mediu sigur și centrat pe oameni, aceștia sunt sprijiniți și apreciați, și există o adaptare continua a produselor și serviciilor, a modului în care se comunică.

Astfel, o organizație rezilientă:

• Revine și reia rapid luarea deciziilor;
• Gestionează și atenuează riscurile organizaționale în mod continuu;
• Este comunicativă, colaborativă, cooperantă și creativă;
• Promovează o forță de muncă diversă și împuternicită să colaboreze, să ia decizii;
• Investește într-o infrastructură adaptabilă și flexibilă;
• Are conducere asumată și un bun management;
• Încorporează reziliența în cultura organizației.

Atunci când vorbim despre organizatii reziliente, nu putem să nu vorbim despre oamenii care le formează și care ar trebui sprijiniți să-și dezvolte și să dețină competentele necesare pentru a spori reziliența. Multe sfaturi în acest sens vin din sfera wellbeing-ului, concept din ce în ce mai prezent în programele de formare și dezvoltare ale angajaților unor companii care au o cultură organizațională centrată pe oameni. Sunt mai multe modele de astfel competențe, noi vom discuta despre șase dintre ele.  

Ce te poate ajuta să devii rezilient la locul de muncă și nu numai

Conștientizarea de sine îi permite unui individ să-și recunoască punctele forte, să-și identifice punctele slabe și să-și îmbunătățească abilitățile. Acest lucru permite unui individ să preia controlul asupra dezvoltării personale și profesionale.

Autoreglarea înseamnă a-ți echilibra gândurile, acțiunile și emoțiile. Cei care reușesc sunt buni comunicatori, muncitori din greu și sunt capabili să continue atunci când vremurile sunt grele.

Optimismul ancorat în realitate înseamnă a avea capacitatea de a fi realist și plin de speranță. Este vorba de a avea încredere în sine și în echipe. 

Forța de caracter se referă la a-ți folosi punctele forte pentru a fi un lider bun și de a crea lideri buni.

Agilitatea mentală este capacitatea de a ne adapta în situații dinamice. Astfel de oameni au o mentalitate de creștere și sunt capabili să se transforme împreună cu organizațiile lor.

Conexiunea autentică înseamnă a avea relații puternice și abilități eficiente de comunicare. La locul de muncă, conexiunile atenuează conflictele și stimulează relațiile cu beneficiarii, eficiența echipei și implicarea angajaților.

În cursul online de ,,Reziliență Organizațională”, Carmen și Oana ne arată, prin lecții dinamice și atractive, cum ne putem dezvolta aceste competențe, dar care sunt și cele mai importante principii și moduri de a lucra în echipele noastre pentru a face față cu succes schimbării și a transforma momentele dificile în oportunități de creștere și inovație. Obiectivul principal al cursului este să ajute organizațiile din România să fie stabile și puternice.

În perioada următoare, cursul online de ,,Reziliență Organizațională”  va trece printr-un proces de pilotare astfel încât produsul final să ajungă la tine în cea mai bună formulă. La lansare, cursul va putea fi accesat online, gratuit de toate organizațiile din România. Mai multe detalii urmează pe www.accelerator-ong.ro

Cine sunt formatorii noștri? #Haide să îi cunoști mai bine!

Proiectul ,,Acceleratorul de Sustenabilitate pentru ONG-uri”  este derulat de Asociatia Young Initiative în parteneriat cu World Vision România cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.